Să alegem un cuvânt extrem de popular: web site. Cum îl aducem în română? Prima variantă e să îl lăsăm chiar aşa, apoi e varianta “sit” sau “sait”. Sit are avantajul că există deja în română (atenţie, dar nu în DEX), cu un sens destul de apropiat, iar sait ar corespunde adaptării fonetice. Însă niciuna dintre forme nu apare în DEX. Chiar şi sit, provenit din franţuzescul site, care înseamnă peisaj pitoresc ori loc de săpături (în construcţia sit arheologic).
Premieră în limbă
Ce cred utilizatorii de internet din România? Potrivit unui studiu al lui Alexandru Culiuc, 97,2% dintre paginile de internet scrise în română preferă construcţia site. Atunci să fie site, aţi spune. Însă, dacă ar intra aşa, am asista cu adevărat la o premieră: întâiul substantiv neutru care se termină în “e”. George Pruteanu, decedat în 2008, considera că varianta de preferat este sait. De altfel, când îi cauţi numele pe Google, primele rezultate sunt paginile fostului filolog. Şi eşti îndemnat: “Doar un clic pînă în pragul saitului George Pruteanu!”. Dar chiar şi dânsul şi-a lăsat opinia uşor suspendată: tot pe pagina, suntem anunţaţi că avem în faţă “Saitul (situl, site-ul) George Pruteanu: traduceri din Dante…”.
Revenim la site şi la statutul său de substantiv neutru. Hai să îl articulăm cu articolul hotărât “l”. Aici avem siteul sau site-ul. Pe internet, construcţiile sunt acceptate în proporţie de 31, respectiv 32%, potrivit aceluiaşi studiu. Iar situl apare cu 35% dintre preferinţe. Aşadar, mulţi dintre cei care preferă site nearticulat, vor situl articulat. O posibilă explicaţie este că nu suntem obişnuiţi sau pregătiţi să articulăm cu “l” un cuvânt cu terminaţie în “e”.
Până să apară în DEX, ne lămureşte DOOM 2010, care arată clar că optează pentru site, cu articulatul site-ul şi pluralul site-uri. Tu cum crezi? Punem liniuţa pentru particularitatea că avem cuvântul în “e” sau o scoatem, aşa cum se întâmplă la babysitterul (acceptat DOOM 2010) blogul, internetul. Interesant e că, după ce la început a folosit “situl”, pagina de internet protv.ro te întâmpină acum cu mesajul “Site-ul oficial al televiziunii ProTV. Seriale, filme…”.
Ce avea fotocopierul sau fotocopiatorul?
Lăsând site şi problemele sale deoparte, să vorbim un pic despre cuvintele preluate după mărci. Unul este “xerox”, preluat după o marcă de copiatoare cu acelaşi nume. În DEX, la sursa cuvântului e scris “denumire comercială”. Întrebarea e de ce xerox şi nu (foto)copiator? Interesant e că acest “copiator” nici nu există în DEX, ci doar în dicţionare de sinonime, ca alternativă pentru xerox. Fotocopiator e în DOOM 2010, în timp ce DEX ‘98 preferă fotocopier. În schimb, avem “a capsa” şi “capsator”.
A twitteri, a twitteriza sau a twitteria?
Încă o întrebare. Azi dimineaţă, în autobuz, am auzit două fete de liceu folosind “l-am twitterit”. Care ar fi verbul? A twitteri sau a twittera? Cred că nu ar râde nimeni dacă s-ar opta pentru a twitteriza. Am putea avea situaţia de la manager, unde verbul din familia lexicală (încă neinclus în DEX) pare că va fi a manageria. Deci, vom avea twitteriat?
Cinci cuvinte cu poveste:
Abia în secolul al XVII-lea limba engleză începea să câştige popularitate, iar cuvintele sale să ajungă în alte limbi. Culmea, prima mână de ajutor a venit din partea francezei, care a manifestat un interes deosebit pentru limba engleză. Poate şi pentru că engleza reuşise să se dezvolte împrumutând cuvinte de peste tot, timp de aproape 1.000 de ani. La rubrica “cinci cuvinte cu poveste” de astăzi vă prezentăm cuvinte de împrumut foarte populare în engleză:
window (fereastră) – împrumutat din vechea limbă scandinavă. “Intermediari” au fost danezii, cuvântul poposind în engleză în jurul anului 1.200
flax (artilerie antiaeriană) – împrumutat de engleză din germană, alături de mulţi alţi termeni militari – un exemplu este blitz (atac prin surprindere, război-fulger); dar şi alţi termeni ca: vandal (barbar), kindergarten (grădiniţă), rucksack (rucsac).
femme fatale (femeie fatală) – împrumutat de engleză din franceză, alături de construcţii ori cuvinte ca faux pas, déja vu, tête-a-tête, au fait, margarine şi migraine.
cuisine – iniţial împrumutat de englezi de la francezi, cuvântul a fost înlocuit într-un final prin cookery. Însă este totuşi destul de folosit şi acum, mai ales când englezii se referă la tradiţia mâncărurilor sau la calitatea bucatelor.
amiable – luat tot de la francezi şi înlocuit cu friendly. Aceeaşi poveste şi pentru cuplul aid-help.
Romgleza nu e singură. Islandezii au luptat frumos
În secolele XX şi XXI, guvernele din întreaga lume (un caz aparte îl reprezintă statele din Asia de Sud-Est) s-au plâns că nu mai au timpul fizic pentru a traduce valurile de cuvinte de origine engleză în limba lor maternă. Astfel, s-a dezvoltat un hibrid între limba engleză şi limba care le-a împrumutat. Aşa au luat naştere Tinglish (thai şi engleză) sau Chinglish (chineză şi engleză), de exemplu. În Coreea de Sud (care a împrumutat un număr impresionant de cuvinte din limba chineză şi engleză, în particular), sunt 60% cuvinte chinezeşti şi 40% englezeşti.
Un episod interesant a avut loc în Islanda, unde s-a întrunit un Comitet dedicat problemelor cuvintelor împrumutate din engleză, ce avea ca misiune principală traducerea cuvintelor de origine engleză, împrumutate de limba oficială a Islandei, în cuvinte corespondente celor materne sau cel puţin asemănătoare, pentru a preveni un iminent Iceglish.
Preluări greşite
Sunt cuvinte de origine engleză care au ajuns în alte limbi, dar cu un înţeles total … aiurea. Specialista Carmen Vătămanu, autoarea lucrării Prieteni falşi şi împrumuturi în limba engleză, dă câteva exemple:
cracker – în engleză are mai multe sensuri, mai ales spărgător (de nuci), petardă ori plesnitoare. În germană a ajuns însă cu sensul de computer hacker
catcher – în engleză înseamnă prinzător ori capcană, pe când în germană – luptător
babysitter – în engleză este bonă, pe când în suedeză e un anumit tip de scaun pentru copii
Dan Micu
"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu