aici
Raportul FreeEx: Politicienii au încercat și în 2010 să pun căluș presei
Clasa politică a încercat și în 2010 prin diferite inițiative legislative să controleze și să limiteze libertatea de exprimare, potrivit raportului FreeEx pe anul trecut, redactat de Agenția de Monitorizarea Presei – ActiveWatch.“Autoritățile și politicienii au promovat inițiative legislative cu impact negativ asupra libertății de exprimare și a independenței presei (de ex.: legitimații de presă obligatorii, interdicție de publicare pentru cei cu antecedente penale, declarații publice de interese obligatorii pentru jurnaliști, intrarea TVR Internațional în subordinea Ministerului de Externe, retragerea licențelor pentru presa scrisă care defăimează). Din fericire acestea nu au fost adoptate”, se arată în Raportul anual dedicat libertății presei din România.
Iată câteva fragmente din Raport referitoare la proiectele de lege care atentau la libertatea de exprimare a jurnaliștilor:
“Două inițiative de legi restrictive ale presei au fost respinse de Senat, una dintre ele la limită. Inițiativa lui Ioan Ghișe propunea introducerea de legitimaţii de jurnalist obligatorii pentru profesarea meseriei. Jurnalistul trebuia să treacă un examen psihologic, nu trebuia să aibă antecedente penale și nu putea să aibă surse de venit din zona de afaceri. Legea a fost respinsă de Comisia de mass-media a Senatului cu 4 voturi împotrivă, 2 pentru și 2 abțineri.În continuare găsiți o sinteză a principalelor evenimente cu impact asupra libertății de exprimare, consemnate în Raportul FreeEx:
Legea Prigoană, care propunea, prin amendamente la legea audiovizualului, introducerea unor licențe obligatorii pentru presa scrisă și pentru presa on-line, a fost din fericire respinsă atât de Comisia de mass-media a Camerei Deputaților cât și de plen, și, ulterior, de Comisia de mass-media a Senatului. Prigoană propunea retragerea temporară sau definitivă a licenței pentru publicațiile care nu puteau face proba verității pentru afirmații defăimătoare la adresa unei persoane.Consiliul Național al Audiovizualului ar fi fost responsabil de retragerea licențelor.
Presa a fost inclusă în Strategia Națională de Apărare a Țării printre vulnerabilitățile la adresa siguranței naționale. Documentul menționează „fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora” și „presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţiile statului”. Strategia a fost iniţiată de Preşedinţia României, adoptată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) şi înaintată în data de 23 iunie 2010 Parlamentului României.”
- De la începutul crizei economice, au fost concediaţi 6.000 de angajați din mass-media (jurnaliști și personal tehnic) şi peste 60 de ziare locale s-au închis. În 2010, veniturile din publicitate au scăzut și tirajele mai multor ziare quality s-au înjumătățit față de anul precedent.
- Marii patroni de presă au fost în centrul dezbaterilor publice: Sorin Ovidiu Vîntu a fost reținut pentru favorizarea unui infractor, Dan Diaconescu pentru șantaj, Dan Voiculescu a fost dovedit colaborator al Securității etc. Presa aflată în proprietatea acestora a relatat dezechilibrat, partizan și, pe alocuri, isteric despre aceste evenimente.
- Presa a fost inclusă printre vulnerabilitățile la securitatea națională, în Strategia Națională de Apărare a Țării.
- O problemă serioasă o reprezintă lipsa unor demarcaţii clare între publicitate şi produsele jurnalistice (reclame mascate, „proiecte speciale”).
- Conținutul editorial relevant și verificabil este pe cale de dispariție, sufocat de jurnalismul de haită, isteric, manipulator, opinia partizană și infotaiment.
- Autoritățile locale au dat sancțiuni disproporționate și au încălcat în numeroase cazuri libertatea de exprimare. Un jurnalist a fost amendat pentru un banc, iar un gen muzical a fost interzis în transportul public din două orașe.
- Agresiunile fizice și insultele la adresa jurnaliștilor au fost iniţiate într-o măsură alarmant de mare chiar de către poliţişti şi persoane publice.
- Autoritățile și politicienii au promovat inițiative legislative cu impact negativ asupra libertății de exprimare și a independenței presei (de ex.: legitimații de presă obligatorii, interdicție de publicare pentru cei cu antecedente penale, declarații publice de interese obligatorii pentru jurnaliști, intrarea TVR Internațional în subordinea Ministerului de Externe, retragerea licențelor pentru presa scrisă care defăimează). Din fericire acestea nu au fost adoptate.
- Legea de funcționare a radioului şi televiziunii publice nu a fost reformată, iar noile Consilii de Administrație numite în 2010 rămân politizate.
- Curtea Constituțională a vrut să secretizeze date din declarațiile de avere și de interese ale demnitarilor.
- Televiziunile au transformat moartea unor persoane cunoscute în spectacole macabre, rezultat al degradării profesionale a presei.
- Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis ca insulta şi calomnia să nu mai fie judecate în regim de infracţiuni penale.
- Trecerea la televiziunea digitală a fost amânată de Guvern pentru anul 2015.
- Scandalurile care au implicat moguli au arătat că aceștia controlează politica editorială a canalelor media (și o schimbă în funcție de interesele lor economice, politice și juridice). Acești patroni înțeleg deontologia doar ca pe un ornament pe care să-l etaleze din când în când, iar mulţi jurnaliști (și manageri editoriali) din trusturile lor acceptă situația și participă la realizarea intereselor patronilor.
- Anul 2010 a demonstrat că banii pot cumpăra tăcerea sau partizanatul mass-media. În cazul Roșia Montană, presa a cedat la numeroase tehnici de presiune și cenzură.
- Distribuţia presei a rămas un segment vulnerabil actelor de cenzură.
