miercuri, 26 ianuarie 2011
Uniformele scolare revin in scoli
The New York Times povesteşte într-o carte electronică despre relaţiile sale agitate cu WikiLeaks
"Skins" Creator: Seria MTV este "opusul pornografiei" - The Hollywood Reporter
Seductia nu are nicio legatura cu manipularea. Se bazeaza pe comunicare si nimeni nu are nevoie de tristete, deprimare si probleme
Mihai Gainusa: «Vineri am iesit la o bere cu Serban»
Nicoleta Luciu: «Fiecare rol pe care l-am jucat m-a maturizat»
Roxana Ciuhulescu este sofer profesionist
Google va angaja anul acesta peste 6.200 de oameni
Carte regală de bucate
“Rafinament, bun gust, eleganţă regală, inedit… Sunt doar câteva cuvinte care îţi vin în minte imediat după ce deschizi şi lecturezi câteva pagini din “Carte regală de bucate” a Alteţei Sale Regale Principesa Moştenitoare a României. Este o apariţie editorială surprinzătoare, complexă şi, nu în ultimul rând, utilă. Mărturisesc faptul că, după o citire rapidă a titlului, m-am lăsat înşelat asupra conţinutului acestei cărţi. Abia după ce am răsfoit-o mi-am dat seama că ţin în mână o adevărată enciclopedie nu doar gastronomică, ci şi istorică. Lucrarea, apărută anul trecut la Editura “Curtea Veche” nu conţine doar reţete pe care diverse figuri ilustre ale caselor regale le-au transmis pentru a fi cuprinse în carte, ci şi amintiri despre fiecare personalitate în parte”, stă scris pe blogul Princepelui Radu Duda.
"Andreea Raicu iubeşte câinii
Prezentatoare de la Prima TV povesteşte pe blog despre prietenii ei care cresc cu dragoste nu mai puţin de 17 câini.
„Fiecare are un nume primit în funcţie de felul în care arată, comportament sau întâmplările prin care a trecut, sunt plimbaţi, spălaţi, duşi la doctor, salvaţi de la boli grave, mangaiati, rasfatati si iubiti…si nu sunt doar cativa”.
Daca vreţi un căţel afli cum îl poţi avea de pe blogul Andreei Raicu.
"Citim mai puţin
Vânzările de carte au scăzut anul trecut cu 15% în România, în condiţiile în care preţul cărţilor a crescut cu 11 procente, scrie Bookblog. Costul mediu al unui volum este de 20 de lei, iar suma totală cheltuită de români în librării în 2010 este de 112 milioane de euro.Asta înseamnă că în medie fiecare român a cumpărat o carte anul trecut. Cartea „câştigătoare” a fost Şi noi ce mai mâncăm? , dar nu vă lăsaţi înşelaţi de titlu, nu este o carte cu reţete. Volumul este scris de reputatul medic Gheorghe Mencinicopschi şi vorbeşte despre E-urile pe care le conţin alimentele şi explică cum să citim corect etichetele produselor.
Aceste cifre plasează cititorii români în urma celor din Ungaria şi Polonia care au cumpărat în medie 8-10 cărţi pe an.
"Top 10 mesaje Twitter
Manafu publică un clasament cu mesajele de pe Twitter care s-au bucurat pe plan local de cea mai bună vizibiliate în 2010. “Nu cred că e o surpriză faptul că s-au bucurat de cea mai buna expunere concursurile. Mă bucur că doua campanii sociale au primit multe re-tweet-uri şi că apar acolo şi eu cu un post şi un eveniment, alături de Chinezu, lider în 2010 pe “persoană fizică”.
1. “Concurs Aniversare 10 ani Okazii.ro” – 1836 de menţionări – aprilie 2010
2. “Follow @Vexio şi intră in concurs” – 204 menţionări – iunie 2010
3. “Donare sânge” – 131 menţionări – decembrie 2010
4. “Follow @evoMAGro on Twitter şi poţi câştiga un Mp4 Player 4GB blog.evoMAG.ro” – 123 de menţionari – iulie 2010
5. “Veniţi să ne luaţi HTC-ul!” – 113 menţionări – mai 2010
6. “Let’s Do It, Romania!” – 106 de menţionări – septembrie 2010
7. “Am lansat RoTwitter Survey 2010” – 104 menţionari – februarie 2010
8. “Vă invit să alegeţi naşa/naşul unei categorii pe chinezu.eu” – 102 menţionări – ianuarie 2010
9. “15 ani de Top Concurs powered by MTV şi ProFM” – 98 de menţionări – noiembrie 2010
10. “Women on web” – 91 de menţionări – octombrie 2010
11. “Let’s Do It, Romania! – Support now” – 90 de menţionări – august 2010
12. “Vă invit să participaţi la o “premieră” marca chinezu Chinezu – Un chinez ca tot românu” – 72 de menţionări – martie 2010
Cum vorbim, cum scriem: "Sait" sau "site"?
Ţi-ai instalat Word-ul în limba română după ce ai lucrat cu el în engleză? Ei bine, mulţi au regretat pasul acesta şi au dat înapoi. Explozia informatică din ultima vreme a dus la apariţia “romglezei”. În această “limbă” avem termeni englezeşti care nu au echivalent în română şi sunt preluaţi de multe ori fără mari schimbări. Iar alte cuvinte împrumutate sunt cele care au un omolog românesc, dar unul care nu redă în totalitatea mesajul cuvântului străin.
Să alegem un cuvânt extrem de popular: web site. Cum îl aducem în română? Prima variantă e să îl lăsăm chiar aşa, apoi e varianta “sit” sau “sait”. Sit are avantajul că există deja în română (atenţie, dar nu în DEX), cu un sens destul de apropiat, iar sait ar corespunde adaptării fonetice. Însă niciuna dintre forme nu apare în DEX. Chiar şi sit, provenit din franţuzescul site, care înseamnă peisaj pitoresc ori loc de săpături (în construcţia sit arheologic).
Premieră în limbă
Ce cred utilizatorii de internet din România? Potrivit unui studiu al lui Alexandru Culiuc, 97,2% dintre paginile de internet scrise în română preferă construcţia site. Atunci să fie site, aţi spune. Însă, dacă ar intra aşa, am asista cu adevărat la o premieră: întâiul substantiv neutru care se termină în “e”. George Pruteanu, decedat în 2008, considera că varianta de preferat este sait. De altfel, când îi cauţi numele pe Google, primele rezultate sunt paginile fostului filolog. Şi eşti îndemnat: “Doar un clic pînă în pragul saitului George Pruteanu!”. Dar chiar şi dânsul şi-a lăsat opinia uşor suspendată: tot pe pagina, suntem anunţaţi că avem în faţă “Saitul (situl, site-ul) George Pruteanu: traduceri din Dante…”.
Revenim la site şi la statutul său de substantiv neutru. Hai să îl articulăm cu articolul hotărât “l”. Aici avem siteul sau site-ul. Pe internet, construcţiile sunt acceptate în proporţie de 31, respectiv 32%, potrivit aceluiaşi studiu. Iar situl apare cu 35% dintre preferinţe. Aşadar, mulţi dintre cei care preferă site nearticulat, vor situl articulat. O posibilă explicaţie este că nu suntem obişnuiţi sau pregătiţi să articulăm cu “l” un cuvânt cu terminaţie în “e”.
Până să apară în DEX, ne lămureşte DOOM 2010, care arată clar că optează pentru site, cu articulatul site-ul şi pluralul site-uri. Tu cum crezi? Punem liniuţa pentru particularitatea că avem cuvântul în “e” sau o scoatem, aşa cum se întâmplă la babysitterul (acceptat DOOM 2010) blogul, internetul. Interesant e că, după ce la început a folosit “situl”, pagina de internet protv.ro te întâmpină acum cu mesajul “Site-ul oficial al televiziunii ProTV. Seriale, filme…”.
Ce avea fotocopierul sau fotocopiatorul?
Lăsând site şi problemele sale deoparte, să vorbim un pic despre cuvintele preluate după mărci. Unul este “xerox”, preluat după o marcă de copiatoare cu acelaşi nume. În DEX, la sursa cuvântului e scris “denumire comercială”. Întrebarea e de ce xerox şi nu (foto)copiator? Interesant e că acest “copiator” nici nu există în DEX, ci doar în dicţionare de sinonime, ca alternativă pentru xerox. Fotocopiator e în DOOM 2010, în timp ce DEX ‘98 preferă fotocopier. În schimb, avem “a capsa” şi “capsator”.
A twitteri, a twitteriza sau a twitteria?
Încă o întrebare. Azi dimineaţă, în autobuz, am auzit două fete de liceu folosind “l-am twitterit”. Care ar fi verbul? A twitteri sau a twittera? Cred că nu ar râde nimeni dacă s-ar opta pentru a twitteriza. Am putea avea situaţia de la manager, unde verbul din familia lexicală (încă neinclus în DEX) pare că va fi a manageria. Deci, vom avea twitteriat?
Cinci cuvinte cu poveste:
Abia în secolul al XVII-lea limba engleză începea să câştige popularitate, iar cuvintele sale să ajungă în alte limbi. Culmea, prima mână de ajutor a venit din partea francezei, care a manifestat un interes deosebit pentru limba engleză. Poate şi pentru că engleza reuşise să se dezvolte împrumutând cuvinte de peste tot, timp de aproape 1.000 de ani. La rubrica “cinci cuvinte cu poveste” de astăzi vă prezentăm cuvinte de împrumut foarte populare în engleză:
window (fereastră) – împrumutat din vechea limbă scandinavă. “Intermediari” au fost danezii, cuvântul poposind în engleză în jurul anului 1.200
flax (artilerie antiaeriană) – împrumutat de engleză din germană, alături de mulţi alţi termeni militari – un exemplu este blitz (atac prin surprindere, război-fulger); dar şi alţi termeni ca: vandal (barbar), kindergarten (grădiniţă), rucksack (rucsac).
femme fatale (femeie fatală) – împrumutat de engleză din franceză, alături de construcţii ori cuvinte ca faux pas, déja vu, tête-a-tête, au fait, margarine şi migraine.
cuisine – iniţial împrumutat de englezi de la francezi, cuvântul a fost înlocuit într-un final prin cookery. Însă este totuşi destul de folosit şi acum, mai ales când englezii se referă la tradiţia mâncărurilor sau la calitatea bucatelor.
amiable – luat tot de la francezi şi înlocuit cu friendly. Aceeaşi poveste şi pentru cuplul aid-help.
Romgleza nu e singură. Islandezii au luptat frumos
În secolele XX şi XXI, guvernele din întreaga lume (un caz aparte îl reprezintă statele din Asia de Sud-Est) s-au plâns că nu mai au timpul fizic pentru a traduce valurile de cuvinte de origine engleză în limba lor maternă. Astfel, s-a dezvoltat un hibrid între limba engleză şi limba care le-a împrumutat. Aşa au luat naştere Tinglish (thai şi engleză) sau Chinglish (chineză şi engleză), de exemplu. În Coreea de Sud (care a împrumutat un număr impresionant de cuvinte din limba chineză şi engleză, în particular), sunt 60% cuvinte chinezeşti şi 40% englezeşti.
Un episod interesant a avut loc în Islanda, unde s-a întrunit un Comitet dedicat problemelor cuvintelor împrumutate din engleză, ce avea ca misiune principală traducerea cuvintelor de origine engleză, împrumutate de limba oficială a Islandei, în cuvinte corespondente celor materne sau cel puţin asemănătoare, pentru a preveni un iminent Iceglish.
Preluări greşite
Sunt cuvinte de origine engleză care au ajuns în alte limbi, dar cu un înţeles total … aiurea. Specialista Carmen Vătămanu, autoarea lucrării Prieteni falşi şi împrumuturi în limba engleză, dă câteva exemple:
cracker – în engleză are mai multe sensuri, mai ales spărgător (de nuci), petardă ori plesnitoare. În germană a ajuns însă cu sensul de computer hacker
catcher – în engleză înseamnă prinzător ori capcană, pe când în germană – luptător
babysitter – în engleză este bonă, pe când în suedeză e un anumit tip de scaun pentru copii
Dan Micu
"Chintă regală în anul Oscarurilor albe
EDITORIALUL EVZ: Are nevoie Băsescu de propria Antena 3?
O PILDA (adevarata!): Fericiti cei milostivi… sau despre Parintele Argatu!
Annette Bening, pe marile ecrane din Romania, in comedia The Kids are All Right
CorectNews, ultimatum pentru jurnaliști: ori acceptă salarii mai mici, ori pleacă
Proiectul CorectNews este în pană, după ce Dinu Patriciu s-a retras din afacere, la doar cateva luni după lansare. Rămas proprietar împreună cu soția, Sorin Roșca Stănescu a trimis în ultimele zile scrisori tuturor jurnaliștilor care lucrează la proiect.
Ziariștii au de ales: ori acceptă salariu tăiat la jumătate, ori demisionează sau pleacă în concediu fără plată.
Paginademedia.ro vă prezintă o scrisoare trimisă jurnaliștilor:
“In eventualitatea in care nu doresti sau nu poti sa-ti restrangi veniturile, exista fie calea demisiei, fie calea desfacerii contractului de munca prin intelegerea partilor, desfacerea contractului de munca prin restructurarea societatii sau ai posibilitatea, in speranta unor vremuri mai bune, sa optezi pentru un concediu fara plata de trei luni.”
La începutul săptămânii, unul dintre redactorii șefi ai CorectNews, Miruna Munteanu, a decis să plece. La scurt timp, a demisionat și Oana Stănciulescu, tot redactor șef la proiectul de site de știri.
Scrisoarea, integral:
“Presupun ca ai aflat din continutul comunicatului pe care l-am publicat inclusiv pe site-ul nostru ca, impreuna cu sotia mea, ma aflu intr-o situatie speciala. In sensul ca am devenit actionar suta la suta dar suntem siliti sa transformam societatea in holding, pentru a identifica parteneri pentru fiecare centru de profit in parte. Pentru ca, altfel, nu facem fata costurilor presupuse de investitia in dezvoltarea fiecarui proiect in parte si de intretinerea site-urilor care exista in acest moment. Cele mai mari costuri le are, asa cum este si firesc, CorectNews.Citește și:
In acest sens, mi se pare corect sa iti prezint situatia in mod direct si o fac prin intermediul acestui mesaj. Ar fi neonest din partea mea sa ajung in situatia in care, pentru munca depusa de un ziarist, sa nu mai am banii necesari pentru a plati leafa si impozitele. Nu m-am aflat niciodata in aceasta situatie si nici nu vreau sa fiu in viitor.
In consecinta, pentru ca am nevoie de un ragaz de cateva luni, pana cand voi dispune de finantarea necesara, sunt nevoit sa inchei sau sa suspend sau colaborarea noastra, in conditiile prevazute de Codul Muncii, in eventualitatea in care nu accepti o diminuare a salariului. Diminuarea salariului ar insemna, in cazul tau, un salariu de reporter diminuat la jumatate, respectiv 1.050 lei brut. Incep cu aceasta oferta, pornind de la considerentul ca alti colegi au propus ei insisi aceasta modalitate de colaborare pe termen mediu.
In eventualitatea in care nu doresti sau nu poti sa-ti restrangi veniturile, exista fie calea demisiei, fie calea desfacerii contractului de munca prin intelegerea partilor, desfacerea contractului de munca prin restructurarea societatii sau ai posibilitatea, in speranta unor vremuri mai bune, sa optezi pentru un concediu fara plata de trei luni.
Rugamintea mea este ca, in cursul zilei de azi, sa-mi transmiti ferm decizia pe care ai luat-o.”
Cu parere de rau dar si cu speranta,Director GeneralSorin Rosca Stanescu
"
WikiLeaks, duşmanul statului
Internetul a ajuns la două miliarde de utilizatori
"O zi fără ştiri despre Smolensk", iniţiativă pe Facebook, susţinută de 100.000 de utilizatori
Lucian Mândruţă încă-i bine
După ce săptămâna trecută susţinea în emisiunea ”It’s SHOW TIME” că nu are nevoie de asistentă şi că emisiunea lui nu impune una, iată că Lucian Mândruţă îşi caută de duminică încoace o însoţitoare de platou. Cam năzuros moderatorul TV, având în vedere că face ediţie după ediţie, preselecţie după preselecţie şi se declară nemulţumit de candidate.
Anunţul că se doreşte o coechipieră pentru prezentatorul de la ”Nimic Important” a fost lansat tot pe net, pe Facebook, aşa cum Mândruţă a obişnuit deja. Şi tot acolo şi-a enunţat şi pretenţiile de la viitoarea colegă: să fie inteligentă, să aibă fusta mai lungă de o palmă, să nu vină din tagma piţipoancelor aşa cum se întâmplă la alte emisiuni. Trei seri în care pretendentele au defilat şi au încercat să convingă de perfecţiune atât publicul cât şi moderatorul şi juriul – Codrin Ştefănescu şi Dan Silviu Boerescu.
Concluzia?
”Senzaţie de lucru greşit făcut în seara asta. De fapt, ce vreau să demonstrez cu emisiunea asta? Că mai sunt fete deştepte care să merite la televizor? Dar nu cumva meritul în ziua de azi e să evadezi de acolo, nu să rămâi?”, a scris Mândruţă în această dimineaţă pe contul de Facebook.
De aici rezultă că Lucian consideră în continuare că nu are nevoie de asistentă, că este convins că sunt puţine şanse ca o fată deşteaptă să îi stea alături pe post de mobilier cu ochi, dar că se supune mai departe dorinţei şefilor de la Antene
De cealaltă parte, aceştia continuă să îi acorde credit lui Mândruţă şi încearcă să ridice audienţele emisiunii, chiar şi cu fuste scurte, aşa că speculaţiile de săptămâna trecută, ”croşetate” în jurul anunţului făcut de Tolontan că ” unul dintre cei mai importanţi oameni de TV din România” urmează să dispară de pe ecrane, nu s-au confirmat. Acea persoană nu este nicidecum Lucian Mândruţă, aşa cum au susţinut mulţi.
În cazul în care, în cele din urmă, se alege o asistentă pentru ”Nimic Important”, aceasta ar putea avea aceeaşi soartă ca şi celelalte fete care s-au fâţâit prin platouri, aşa cum însuşi moderatorul prognostichează – urmează să se nască o altă stea de mâna a doua.
"Adevarul Holding pregateste un site de mica publicitate si distribuie Dilemateca doar impreuna cu Dilema veche
Cacofonie la mormantul lui Ceausescu
Florin Piersic a venit călare pe un cal la inaugurarea cinematografului din Cluj-Napoca | VIDEO
Daniela Zeca-Buzura, director TVR Cultural: Nu e vina nimanui daca propria optiune nu te duce la Discovery si te duce la Dan Negru
- Vezi aici ce cred cei doi invitati despre Bogdan Chireac, Sorin Rosca Stanescu, Traian Ungureanu, despre tabloide ("un soi de prostitutie intelectuala"), dar si de ce "in nici o societate elitele nu sunt adorate".
Adevărul lansează un site de Mică Publicitate
Adevărul Holding pregătește un site de mică publicitate – anuntXpress – care va fi lansat la 1 februarie.
În primul an, anunțurile în aces site sunt gratuite, după cum explică Peter Imre, director general Adevărul Holding, într-un mesaj trimis angajaților.
Peter Imre:
“Toată publicitatea pentru acest site, cel puţin în primul an, va fi gratuită.”
“Scopul site-ului este de a ne permite să vindem mică publicitate pe print în publicaţiile noastre în decurs de câteva luni, dar pentru a face acest lucru avem nevoie în primul rând de trafic, precum şi de a determina oamenii sa plaseze anunţuri ei înşişi.”
Deocamdată, site-ul este disponibil doar pentru angajații Adevărul Holding.
Peter Imre, în mesajul către angajați:
”Vă rugăm să vă informaţi prietenii şi familia de această oportunitate, de asemenea pe oricine care are o afacere şi ştiţi că ar putea dori să beneficieze de această oportunitate de publicitate gratuită.
Amintiţi-vă – până la 1 februarie numai angajaţii ADH pot plasa publicitate – accesati site-ul, dati click pe “adaugă anunţ” şi urmaţi cei caţiva paşi simpli pentru a construi reclama. Trebuie sa va înregistraţi ca utilizator, fie înainte, fie după procesul de plasare.
După 1 februarie, oricine din afara ADH va putea plasa singur publicitate pe site. Spune-le prietenilor tăi, spune-i familiei tale. Informează pe toata lumea. Acesta este un proiect major pentru companie. Vom beneficia cu toţii de succesul acestui proiect, dacă vom construi un volum de anunţuri suficient de mare pentru a-i depăşi pe rivalii noştri.”
Foto: Mediafax Foto
"Kamikaze: De ziua ta, nea Nicu, Iliescu are pensie capitalista de 100 de milioane lunar
"
CONTRASPIONAJ: Telefoane bruiate în timpul ședințelor la Adevărul
Este mai ușor să vorbești la mobil pe vârful muntelui, decât în redacția Adevărul, când este ședință de board.
Ziariștii de la Adevărul au constatat, în ultima lună, că telefoanele mobile funcționează mai greu sau nu merg deloc atunci când se întrunesc șefii grupului de presă.
Probleme la rețeaua de telefonie? Nicidecum.
În timpul ședințelor de board, telefoanele mobile sunt bruiate, cu un aparat special, pe raza sălii în care are loc întâlnirea. Pentru a reuși să vorbească la mobil în condiții bune, ziariștii de la Adevărul trebuie să își caute un loc în care nu ajunge semnalul cutiuței de bruiaj.
Decizia de a bruia telefoanele a fost luată de directorul general Peter Imre anul trecut. Potrivit informațiilor paginademedia.ro, șeful trustului lui Dinu Patriciu a fost deranjat că anumite informații din timpul ședințelor de board ajungeau pe internet.
"“Nu comentez”, a declarat pentru paginademedia.ro Peter Imre, directorul deneral al Adevărul Holding.
Florin Zamfirescu va juca în telenovela "Iubire şi onoare" de la postul Acasă
Premiile Oscar 2011, la HBO, pe 28 februarie
Greenbook, viitoare platformă de socializare dedicată voluntariatului
Pensionarea universitarilor la 65 de ani: o palida sanctiune pentru dezastrul adus invatamantului romanesc
Evaluarea Academiei Cațavencu, gata în februarie. Urmează vânzarea.
Academia Cațavencu este în proces de evaluare, după ce anul trecut compania care editează săptămânalul – Cațavencu S.A. – a intrat în faliment.
“Acum se lucrează la evaluarea companiei, pe toate componentele ei, de la calculatoare și birouri la marcă”, a declarat Doru Bușcu, redactor-șef Academia Cațavencu, pentru paginademedia.ro.
Evaluarea va fi terminată la 1 februarie, după care rezultatele vor fi prezentate adunării creditorilor. Ulterior, administratorul special va demara licitația pentru vânzarea Academiei Cațavencu.
Compania Cațavencu S.A. a intrat în faliment în vara anului trecut, după cum paginademedia.ro a scris AICI. Atunci, creditorii au fost de acord ca revista Academia Cațavencu să își continue apariția.
Cel mai mare creditor al Cațavencu S.A. (aproximativ 13 milioane de euro) este o altă firmă din grupul controlat de Sorin Ovidiu Vîntu – Realitatea Media (acționar la Cațavencu S.A.). Datoriile Cațavencu S.A. au fost acumulate în perioada în care firma edita și alte publicații, în prezent vândute sau închise.
Într-un articol din vara anului trecut, Doru Bușcu explica situația de la Cațavencu, citând cifre de la compania Rominsolv, administratorul special:
“Cațavencu SA nu-și mai poate plăti cheltuielile curente și nici datoriile istorice, în principal din pricina scăderii cu 80% a veniturilor din publicitate în presa scrisă.”
“Suma totală pe care creditorii au înscris-o la masa credală este de 15.129.829 euro. Din această sumă, 13.684.145 euro reprezintă banii investiți de Realitatea Media și alți creditori interni (aparținînd grupului Realitatea Cațavencu) de-a lungul celor 4 ani. Forma juridică e împrumutul, iar suma reprezintă 90,44% din totalul datoriei. Creditorilor externi, Cațavencu SA le datorează 1.445.683 euro, adică 9,56% din datoria totală.”
Acţionarii Caţavencu S.A.:
Realitatea Media S.A. – 71%
PSV Company SA – 19%
Bellerive Holdings Limited – 10%
Citește și:
"România şi megalomania. Cine e cel mai tare din parcare
În ultima vreme, aflăm din presă că am ajuns să plătim cele mai multe taxe, că avem cea mai scumpă mână de lucru pe kilometru de autostradă, că ne cumpărăm cele mai scumpe mașini, haine, alimente etc. Ne înfuriem auzind aceste veşti, însă realitatea este că ne place să fim cei mai cei în mai toate acțiunile întreprinse.
Multă lume l-a acuzat pe Ceaușescu de grandomanie, ce-i drept cum altfel se poate numi visul său măreț de a construi cea mai mare clădire administrativă din Europa, a doua din lume după Pentagon, sau un bulevard asemănător Champs Elysees. Însă noi , ca urmași ai lui Ceaușescu i-am continuat planurile megalomanice și la 20 de ani după Revoluție.
Verticalnews pune împreună cele mai tari lucruri din parcarea noastră.
Cel mai mare mall din Europa de Est
Hai să ne aducem aminte: anul 2004, deschiderea mallului Plaza România. Cei de la Anchor Grup anunțau, cu surle și trâmbițe, deschiderea celui mai mare mall din Europa de Est. Și dacă tot era cel mai mare, și-a făcut apariția și Zara, un motiv în plus să fie ales acest centru comercial. Anii au trecut, și s-a deschis Afi Palace, redenumit Mega Fun, care și acesta s-a autoproclamat cel mai mare mall din Europa de Est. Înghesuială mare în 2009 la inaugurarea cu pricina, însă nici acest centru comercial nu și-a menținut, prea multe luni, supremația.
La mai puțin de un an, în 2010, s-a deschis Sun Plaza, cel mai mare mall din România și, bineînţeles, din Europa de Est dacă tot e mai tare decât Afi Cotroceni. Ca și la restul inaugurărilor, oamenii s-au călcat pe picioare să pășească în cel mai “tare paradis” al shoppingului. Nicio problemă, zilele Sun Plaza sunt numărate, dacă ținem cont de faptul că în iunie 2010 a început construcția la centrul comercial Colloseum, viitor cel mai mare mall. Cum de unde? Din România şi, bineînţeles, din Europa de Est.
Minunății de Cartea Recordurilor
Am zice că avem o pasiune pentru shopping și tocmai de aceea ne lăudăm cu cele mai mari locuri, însă în ultimii trei ani ne place să avem cele mai mari lucruri, brevetate. Spre exemplu, în 2007, Millennium Bank a construit pentru români cel mai mare brad de Crăciun din Europa (76 de metri). Probabil, vi-l amintiți pentru că era amplasat în Piața Unirii, și lumea s-a înghesuit acolo ca la pomul lăudat. Tot în spiritul Crăciunului ne-am înscris în Cartea Recordurilor pentru cei mai mulți Moși Crăciuni, cel mai mare cârnat (392 de metri), cea mai mare pizza din lume. Mulţumim, domnule primar general Sorin Oprescu, reputat medic, profesor, doctor.
Un alt proiect megalomanic aparține fraților Negoiță, care au construit în 2008, cel mai mare hotel din Europa (1.459 de camere). Turiștii au dat năvală să ocupe camerele hotelului Rin, amplasat într-o zonă cu vad mare (pentru bișnițari nu businessmen) a Bucureștiului, astfel încât familia Negoiță l-a înjumătățit în 2010. Au păstrat jumătate din camere pentru hotel, restul fiind transformate în apartamente rezidențiale, o premieră de asemenea, pe piața de profil. De unde? Din România şi, bineînţeles, din Europa de Est.
Tot în România, se află și cea mai mare cafenea Hard Rock a lanțului din Europa, având 300 de locuri în interior și 200 pe terasă.
Şi multe alte “megalomanii” pe care vă invit să le amintiţi aici.
Maria Dumitran
"Înmormântarea transmisă live pe Internet, ultima modă online
Într-o epocă în care aniversările, comemorările, nunţile, botezurile, lansările de carte sau cele muzicale se desfăşoară pe Facebook ori Twitter, transmiterea în direct prin Internet, de către nişte profesionişti, a unei înmormântări nu mai miră pe nimeni. Cum nu a fost o surpriză că decesele unor celebrităţi precum Michael Jackson sau diplomatul american Richard Holbrooke au devenit evenimente internaţionale transmise pe net.
Iată de ce, mai multe companii de software au creat programe uşor de utlizat pentru a veni în sprijinul celor care au afaceri cu pompe funebre să transmită live, prin Internet, atât priveghiul, cât şi înmormântarea şi să ofere astfel ocazia ca până şi rudele sau prietenii aflaţi la mari distanţe sau în imposibilitatea de a veni la înmormântare, să se alăture suferinţei celor prezenţi la căpătâiul răposatului.
Un exemplu de astfel de site care transmite funeralii în direct este FuneralOne, disponibil non-stop pentru înmormântările online. Fondat în St. Clair, statul Michigan, în 2008, site-ul se bucură de un număr tot mai mare de solicitări. De la 126 câte a avut în anul lansării, în 2010 a ajuns la 1.053. În plus, administratorii oferă rudelor DVD-uri cu slujba de înmormântare, dar şi cu imagini frumoase din timpul vieţii defunctului.
De ce au tot mai multă căutare astfel de site-uri?
Cei care analizează fenomenul spun că astfel de înmormântări transmise online vin în ajutorul celor aflaţi la mare distanţă şi care nu pot participa fizic la funeralii. Astfel că, să urmărească o înmormântare online este cu mult mai bine decât să nu participe deloc.
”Facem parte din societatea YouTube. Oamenii trăiesc acum mai mult decât oricând în mediul virtual, iar faptul că noi am început să avem succes reflectă această realitate”, a explicat H. Joseph Joachim IV, fondatorul FuneralOne.
Aşa se face că, pe 11 ianuarie, nu mai puţin de 7.000 de internauţi din Santa Ana, California, au urmărit pe Internet înmormântarea cântăreţei Debbie Friedman, o vedetă locală. Interesant este că, în zilele care au urmat funeraliilor administratorii site-ului au mai primit încă 20.000 de cereri de redifuzare a ceremoniei.
Iar, dacă în cele mai multe dintre cazuri nu se percep taxe, există site-uri care transmit înmormântările în direct prin Internet contra unor sume cuprinse între 100 şi 300 de dolari. În cazul în care familia celui decedat doreşte ca ceremonia să fie una privată, fiecare dintre participanţi primeşte un nume de utilizator şi o parolă care să îi asigure accesul la serviciul funerar.
Nadina Dobrogeanu
"