“Salutare tuturor!” a fost primul mesaj publicat pe site-ul Wikipedia, care avea să revoluţioneze internetul. Pe 15 ianuarie 2001, adică în urmă cu fix un deceniu, se lansa enciclopedia liberă, realizată în mare parte de voluntari.
La numai trei ani de la acest moment, varianta în limba engleză avea peste 100.000 de articole. Au început să fie publicate articole în peste 100 de limbi şi s-a înfiinţat o fundaţie pentru strângerea de donaţii în vederea susţinerii enciclopediei wikipedia. Căci ea trăieşte în primul rând din donaţii, publicitatea nefiind o variantă acceptată de fondatorul Jimmy Wales.
În fiecare an, numărul articolelor creşte fulminant. În prezent, sunt aproximativ 17 milioane de articole în 270 de limbi diferite. Oricine putea să publice articole sau să îmbunătăţească informaţiile puse de alţii. Sute de milioane de oameni o folosesc pentru a afla informaţii la care nu ar avea acces atât de uşor.
Varianta în limba română a fost lansată pe 15 iulie 2003. Cu 410 milioane de utilizatori la nivel mondial, site-ul este al cincilea cel mai accesat din lume. Până în 2015, se doreşte atingerea pragului de un miliard de utilizatori!
- “Este liber oricine să contribuie, dar poate oricine să şi utilizeze conţinutul de la Wikipedia. Asta este o trăsătură foarte proeminentă a proiectului: libertatea. Singura cerinţă este să spui de unde ai luat“, a precizat pentru Adevărul Bogdan Stăncescu, cel care a lansat Wikipedia în limba română.
Wikipedia, sursă de încredere sau nu?
Interzis în unele ţări comuniste, privit drept o sursă de încredere în altele, numele enciclopediei Wikipedia a fost implicat în numeroase scandaluri de-a lungul vremii.
Primul scandal de amploare în jurul enciclopediei virtuale a fost în 2005, când pe site au fost publicate informaţii false, care au “supravieţuit” patru luni. Potrivit acestora, John Seigenthaler, un cunoscut jurnalist american ar fi fost implicat în moartea preşedintelui american John F. Kennedy şi a fratelui acestuia, procurorul Robert F. Kennedy, cu care era, de altfel, şi prieten. În urma controversei s-a restrâns accesul “autorilor”.
Totuşi, riscul ca informaţiile să fie false sau greşite este în continuare destul de mare.
În 2009, un student de numai 22 de ani le-a dat o lecţie mai multor jurnalişti. Shane Fitzgerald, student la sociologie şi economie în Dublin, a adăugat intenţionat un citat fals la profilul compozitorului francez Maurice Jarre(foto), care abia murise.
E drept, abia la a treia încercare Shane a reuşit să publice informaţia. În primele două daţi, citatul a fost respins de către administratorii Wikipedia deoarece nu era precizată sursa.
- „S-ar putea spune că însăşi viaţa mea a fost o muzică de film. Muzica a fost viaţa mea, muzica mi-a dat viaţă şi muzica este motivul pentru voi rămâne în memorie la mult timp după ce voi părăsi această viaţă. Când voi muri, va cânta un ultim vals în capul meu, pe care îl voi auzi doar eu” au fost cuvintele atribuite artistului francez, pe pagina sa de pe Wikipedia.
Instituţii-gigant de presă din toată lumea, precum The Guardian, The London Independent, BBC Music Magazine, au preluat cuvintele, fără să se documenteze mai bine.
Tânărul a explicat apoi că voia sa facă un experiment privind globalizarea şi documentarea jurnaliştilor prin intermediul internetului. Cele mai multe publicaţii au şters, pur şi simplu, informaţia de pe site-ul lor.
„Morala nu este că jurnaliştii nu ar mai trebui să consulte Wikipedia, ci că nu ar trebui să reproducă informaţii a căror sursă nu o pot identifica”, a scris “The Guardian”, singura publicaţie care a publicat un articol despre această întâmplare.
Cristina Nenu
"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu