Curs de jurnalism: Jocurile video şi filmele

vineri, 4 februarie 2011

Jocurile video şi filmele

Jocurile video, ucise în cinematografe: "

Campania Verticalnews se încheie astăzi cu un episod dedicat filmelor inspirate din jocurile video. Aproape toate personajele din lumea virtuală care au făcut pasul spre marele ecran au eşuat lamentabil. Jocurile video şi Hollywoodul nu s-au înţeles niciodată prea bine, o excepţie fiind reţeta inversă, când filmele au creat jocuri video, cum ar fi “Tron”, al cărui sequel (“Legacy”) rulează de ceva vreme şi în România.

Filmele de lung metraj inspirate de jocurile video sunt faimoase pentru rezultatele lor slabe în box-office. Singura producţie de acest gen care a depăşit bariera de 100 de milioane de dolari în topul încasărilor a fost “Lara Croft: Tomb Raider” (cu Angelina Jolie în rolul principal). Prima adaptare cinematografică a celebrei serii de jocuri Prince of Persia – “The Sands of Time” (2010) – a adunat puţin peste 90 de milioane de dolari, în timp ce “Pokemon: The First Movie” s-a oprit la 85. Seria de patru filme “Resident Evil” s-a descurcat destul de bine, strângând în total aproximativ 200 de milioane de dolari.

Una dintre cele mai slabe adaptări cinematografice ale unui joc video din istorie este cu siguranţă “Super Mario Bros” (1993). Actorul columbian John Leguizamo şi britanicul Bob Hoskins interpretează jalnic rolurile celor doi instalatori italieni din Brooklyn. Regretatul Dennis Hopper dă viaţă unei creaturi cel puţin ciudate (jumătate om, jumătate şopârlă).

Jocul “Doom” a fost un succes instant, însă varianta cinematografică a acestuia (cu fostul wrestler The Rock în prim plan) a dezamăgit milioane de fani din toată lumea. Nici seria “Hitman” nu a avut parte de un film care să îi facă cinste, filmul omonim lansat în urmă cu câţiva ani primind o sumedenie de critici negative.

Filmul “Street Fighter” i-a avut la dispoziţie pe Jean Claude Van-Damme şi pe Kylie Minogue, însă a “luat bătaie” în lupta pentru încasări. Regizorul Paul W. Anderson, care a făcut o treabă destul de bună cu filmele “Resident Evil” a realizat şi primul film “Mortal Kombat”, rămas în istorie drept cel mai prost film cu cea mai bună coloană sonoră. Primul film “Pokemon” a fost un succes de casă, iubitorii lui Pikachu înghesuindu-se să îl vadă, însă continuările acestuia au fost o mare dezamăgire.

Regele filmelor despre jocuri video este însă regizorul german Uwe Boll. Acesta a adus în cinematografe peliculele precum “House of the Dead”, “Alone in the Dark” sau “BloodRayne”, toate fiind slab realizate şi cu rezultate comerciale dezastuase. Cu toate acestea, Boll “profită” de faptul că este german, iar sistemul de taxe din această ţară le permite investitorilor din cinematografie să îşi recupereze o parte din bani.

Viitorul filmelor despre jocuri video

Reuşita filmului horror “Silent Hill” (2006), bazat pe primele trei părţi ale jocului cu acelaşi nume este un semn bun pentru viitorul acestor producţii. “Prince of Persia: The Sands of Time”, “Max Payne” şi “Tomb Raider” au dovedit şi ele în ultimul deceniu că o vedetă folosită cum trebuie poate transforma orice idee – fie ea şi a unui joc video – într-una profitabilă. Cuvântul de cheie al noii generaţii jocuri este creativitatea, iar poveştile din “Bioshock” sau “Heavy Rain” ar putea face milioane şi în sălile de cinema. Ambele titluri au fost deja acontate de producători în vederea unei adaptări.

Seria “Tron” este un paradox. Prima peliculă, realizată în 1982 după o idee a regizorului Steven Lisberger, care era fascinat de jocul “Pong”, a devenit în scurt timp un film cult. Cu toate că nu a avut încasări uriaşe (doar 33 de milioane de dolari), filmul a fost primit cu căldură de critici. S-au scris cărţi şi s-au realizat jocuri video pe baza ideilor din filmul “Tron”. John Lasseter, şeful echipei de animaţie de la Pixar şi Disney (care a produs şi filmul), a spus că fără acest film “nu ar fi existat Toy Story”.

Partea a doua a filmului, “Tron: Legacy”, care a fost lansată în decembrie 2010, nu a dezamăgit, strângând deja peste 330 de milioane de dolari.

Ovidiu Adam