Cu toate că nu există o denumire ştiinţifică pentru dependenţa de jocurile video, milioane de oameni din întreaga lume se pierd, zi de zi, în universul virtual. După ce ieri am aflat poveştile câtorva personaje legendare, în episodul de astăzi al campaniei Verticalnews despre jocurile video vă prezentăm ce se întâmplă când lumea făcută din biţi şi hexagoane o înlocuieşte pe cea reală.
Opiniile specialiştilor în privinţa dependenţei de jocurile video sunt împărţite. Deşi Asociaţia Medicală Americană a refuzat să catalogheze, în urmă cu câţiva ani, dependenţa de lumea virtuală drept o boală psihică, în Statele Unite ale Americii există multe centre dedicate acestei probleme. Mai mult, în timp ce revista “New Scientist” susţinea că “utilizatorii jocurilor video sunt mai predispuşi la depresii“, cercetătorii britanici de la Universitatea din Nottingham au intervievat 7.000 de persoane care se jucau “EverQuest II”, ajungând la concluzia că “dependenţii sunt o raritate”.
Pe de altă parte, un studiu comandat în urmă cu aproape trei ani de publicaţia britanică “The Telegraph” relevă că unul din 30 de oameni care petrece timp în mod regulat în lumea jocurilor virtuale suferă de simptome asemănătoare cu cele prin care trec dependenţii de droguri sau jocuri de noroc.“Analiza noastră susţine ideea că persoanele implicate trup şi suflet în jocurile video sunt instabili emoţional şi suferă de anxietate“, preciza doctorul John Charlton de la Universitatea din Boston.
Game Over: Tragedii din lumea reală
Coreea de Sud este una dintre ţările în care cultura jocurilor video a atins un nivel extrem. Confruntaţi cu o adevărată epidemie a dependenţei de lumea virtuală, autorităţile de la Seul au deschis centre de tratament şi clinici de psihiatrie speciale. Aproximativ 2,4 la sută din populaţia sud-coreeană cu vârste cuprinse între 9 şi 39 de ani suferă de această dependenţă, susţineau jurnaliştii americani de la “Washington Post”, într-un articol publicat în urmă cu câţiva ani. Doar în anul 2005, zece oameni au murit în Coreea de Sud din cauza jocurilor video. Majoritatea deceselor au fost provocate de deteriorarea sistemului circulator din cauza numeroaselor ore petrecute pe scaun, în faţa ecranului.
Un copil sud-coreean în vârstă de trei luni a murit de foame în 2009, după ce părinţii săi au petrecut ore întregi pe internet, încercând să crească un copil virtual în cadrul jocului Prius Online.
În 2007, presa internaţională a relatat povestea unui bărbat chinez care a încetat din viaţă după ce a petrecut 15 zile la rând în lumea jocurilor virtuale. Dependenţa a provocat şi o crimă în Shanghai. În urmă cu câţiva ani, BBC a spus povestea unui chinez care şi-a înjunghiat mortal un compatriot, după ce acesta din urmă a vândut pe eBay o sabie virtuală din jocul “Legend of Mir 3″. Criminalul a fost condamnat la moarte, însă sentinţa nu a fost executată.
Nici Statele Unite ale Americii nu au fost ferite de incidente violente provocate de dependenţa de jocuri. Un tânăr în vârstă de 27 de ani din Philadelphia şi-a ucis sora mai mică, după ce aceasta i-a stricat consola Xbox. Un alt adolescent şi-a împuşcat părinţii la scurt timp după ce aceştia i-au “confiscat” jocul Halo 3, în octombrie 2007. Unul dintre cele mai recente cazuri de acest gen a avut loc anul trecut, în Jacksonville, unde o mamă şi-a ucis fetiţa, după ce aceasta a deranjat-o în timp ce se folosea aplicaţia FarmVille – un popular joc al reţelei de socializare Facebook.
World of Warcraft, jocul cu cei mai mulţi dependenţi
Jocuri precum Pokemon, Final Fantasy, StarCraft, Grand Theft Auto sau World of Warcraft au devenit sinonime cu cuvântul “dependenţă”. World of Warcraft este, în prezent, cel mai jucat joc de pe internet. Cu peste 12 milioane de utilizatori, producţia Blizzard Entertainment a primit premiul pentru cel mai bun joc pentru PC, cât şi pentru jocul care creează cea mai mare dependenţă, în cadrul galei Game Awards din 2005, la un an de la lansare.
Printre jocurile care creează dependenţă se numără şi cele dedicate sportului. Seria “FIFA” nu face excepţie, mai ales odată cu lansarea celei mai recente versiuni – FIFA 11. În top se regăsesc şi jocuri extrem de complexe (din clasa strategic life-simulation) precum “The Sims“, producţii din genul First Person Shooter (în care singurele părţi vizibile ale personajului sunt mânile, care ţin strâns o armă) – “Call of Duty” şi “Halo” -, dar şi producţii simple şi aproape neschimbate (“Tetris” sau “Solitaire”).
Ovidiu Adam
Campania verticalnews:
- Super Mario nu avea bani de chirie, Pac-Man – inspirat dintr-o felie de pizza
- Partea întunecată a jocurilor video: crime, violuri şi torturarea evreilor
"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu