În fiecare săptămână, un milion de oameni caută, în medie, câte şapte cuvinte pe dexonline.ro. Ei bine, la aceste şapte milioane de cereri de definiţii răspund câţiva oameni. Omul care a pornit proiectul, Cătălin Frâncu, a introdus singur primele 30.000 de cuvinte. Acum, încă mai pune virgule în definiţii.
Am hotărât să ne întâlnim la 13, lângă Universitate, şi să mergem pe Lipscani. Cred că era şi un minut când am ajuns şi mi s-a părut că omul se uita la ceasul de la telefon. Dar poate că se uita după vreun cuvânt pe net, poate după etimologia cuvântului „întârziere”. Am zis că nu-i un start bun pentru o întâlnire cu un lingvist, chiar dacă aş invoca scuza ceasului atomic ori cel intern. Ei bine, aş fi putut să o fac, deoarece creatorul DEX Online nu e lingvist, nici vreun profesor trăsnit de română, ci are pregătire tehnică.
Are 32 de ani şi „trăieşte din osânză”. Adică din „grăsime crudă de porc din regiunea abdominală”, dacă ar fi să ne luăm după DEX ’98. N-aş prea crede, e un tip legat, nicidecum gras. Şi tocmai a comandat o salată şi un pahar de vin roşu. Înseamnă că nu mă ajută definiţia. Trebuie să înţeleg din context.
Angajatul 500 la Google
“Am fost la olimpiada de română, până prin liceu. Pot să spun că mi-a plăcut gramatica, dar asta nu mă face un expert. Am terminat Liceul “Tudor Vianu” din Bucureşti, apoi am intrat la Politehnică. Aveam 10 la info. La restul – 7,8 … 5 … 4. După trei ani m-am transferat. Nu era momentul perfect, ultimii doi ani de Politehnică erau cei mai interesanţi, de specializare. La Massachusetts Institute of Technology (MIT) am făcut un master. Numai cursuri de info. În vara lui 2001 m-am dus la un stagiu la Google”, povesteşte Cătălin. Iar eu încep să îmi dau seama cum e cu traiul ăsta din osânză.
Are ochii deschişi la culoare, dar nu îmi dau seama dacă sunt albaştri sau verzi. Cred că albaştri. Ochelarii cu lentilă lunguiaţă şi îngustă (cred că seamănă cu ai lui Bill Gates) nu mă lasă să fac această observaţie, dar ştiu că e lipsită de importanţă. Poate mai interesant e că a chelit, dar asta se poate vedea din poză. Dar ce aş fi putut să fac cât l-am lăsat pe om să mănânce două furculiţe din salată? Eu nu mânânc nimic, îmi permit să trăiesc din osânză.
Prin 2001, Google era cam la începuturi. De fapt, era la jumătatea drumului dintre fondare (1998) şi listarea la bursă (2004). “Eram în timpul facultăţii şi m-am dus la un stagiu de trei luni. Eu am câştigat experienţă, ei au avut parte de un interviu mai lung”. Era plătit cu 30 de dolari pe oră. De vreo trei-patru ori mai mult decât lua pe ora lucrată în campusul de la MIT. “În 2002 m-am angajat la Google. Am fost angajatul cu numărul 500, cam aşa (acum sunt 24.400 – n.r.). Am lucrat la crawler-ul Google”. Mă gândesc că l-am prins. Bine, dom’le, faci DEX-ul de pe net şi mă iei cu crawlere, cu americanisme? Dar cuvântul nu prea are corespondent în română. În mare, faza de crawlare este cea în care se stochează milioane de pagini pe serverele Google, pentru ca apoi să fie indexate şi servite celor care caută.
De ce să laşi Google pentru DEX Online
A câştigat bani mulţi la Google. Foarte mulţi. Unde mai pui că a rămas şi cu acţiuni. Le-a strâns ca angajat, a mai vândut din ele în timp, dar încă mai are. Compania nu o duce deloc rău, iar averea sa a crescut şi datorită unor investiţii, plasate mai ales în Statele Unite (are un calcul pentru asta, un echilibru între profitul potenţial şi gradul de risc – am făcut Jurnalism, nu-l prea înţeleg). Rezumând, e un om liniştit financiar. După patru ani petrecuţi muncind la Google, a plecat pentru că “sigur, cea mai proastă zi la pescuit bate cea mai bună zi la serviciu”. Era 2006, când a plecat. La vremea aia, dexonline.ro era deja băiat mare. A venit în România în 2009, şi-a luat casă în Vatra Luminoasă.
A introdus de unul singur 30.000 de cuvinte
Munca la DEX Online a început în 2001. “Eram mulţi români la MIT şi ne tachinam pentru greşelile de exprimare. Cred că ajunsesem să ne vânăm greşelile de română. Atunci, a fost un fel de glumă. Hai, nu glumă, dar îl gândeam ca pe un subset al DEX-ului (cel tipărit – n.r.). La început eu băgam date, eu le moderam”. Aşa au intrat în DEX primele 30.000 de cuvinte. Apoi, ajutorul oferit de mai mulţi jucători de scrabble din România (Tavi Mocanu, Matei Gall, Claudia Mihai) l-au făcut pe Cătălin să vadă că DEX Online ar putea fi chiar mai mult.
Apoi, doi oameni i-au trimis vreo opt biblii de cuvinte.
“Dacă ceri ceva pentru un proiect valoros, vei găsi voluntari”. Iar voluntarii au apărut rapid şi surprinzător. Probabil, povestea lor e cea mai frumoasă din micul roman DEX Online. “Este un domn din Tulcea, nu l-am văzut vreodată, care a adăugat trei Biblii de cuvinte. Nu exagerez, sunt cam trei-patru Biblii. Mai este o româncă din Germania, care e bibliotecară acolo, care a adăugat tot cam pe atât”, descrie Cătălin contribuţia lui Laurenţiu Başchir, respectiv a Laurei Gellner.
Primul a adăugat 41.929 de definiţii, pentru care a scris la tastatură peste 10 milioane de caractere.
Ultima definiţie a fost adăugată chiar ieri, 24 ianuarie, ziua în care am scris acest articol. Dar “ultima” nu e un cuvânt tocmai potrivit. Laura Gellner a adăugat cam tot atât, dar s-a oprit în 2008.
Au fost vreo 250 de voluntari care au contribuit la construcţia DEX Online, aşa cum îl vedem noi astăzi. “Dar 10% din oameni au făcut 90% din efort”, spune Cătălin. Într-adevăr, cei doi despre care am vorbit mai sus au scris cam a patra parte din întreg conţinutul DEX Online. Dar nu am spus încă numărul de cuvinte, de definiţii.
DEX ’98 are 65.000 de definiţii. DEX Online – 380.000
“Sunt 380.000 de definiţii, 130.000 de termeni. DEX ’98 are vreo 65.000 de definiţii. Mă gândeam că va fi un sub-set al DEX şi a devenit un supra-set”. Au fost adăugaţi termeni din vreo 30 de dicţionare (nici nu ştiam că există atâtea!), dar tot ar mai fi de lucru, crede Cătălin. „Nu avem multe regionalisme, arhaisme, argouri. Nu avem multe dicţionare de nişă. Limba engleză are un milion de termeni. Nu o avea româna la fel de mulţi, dar…”.
Un milion de oameni pe săptămână care vizitează site-ul. Ar putea să câştige o grămadă de bani. Dar, deşi la investiţii e priceput, la creşterea unei afaceri nu e la fel de strălucit. „Nici nu am vrut asta. Am vrut doar să dau altora gratuit ce pot face cu timpul meu. Tot conţinutul DEX Online e liber, poate fi preluat de oricine, dar numai cu condiţia să îl dea mai departe tot liber. Poţi să tipăreşti DEX Online, să îl vinzi, dar nu să pui copyright pe el”, spune Cătălin. Cât despre bani, în fiecare lună îi vine un cec de 1.500 de euro de la … Google. Google AdSense, programul de publicitate. În ultimul timp, a început să vândă publicitate pe site, cu banner. Lucrurile se mişcă încet, cei mai mulţi vor campanii pentru care să plătească vreo 200 de euro.
„M-am cam săturat de DEX, plătesc pe cineva să îmi ţină locul”
„Vreau să aşez DEX Online pe baze solide. Nu în sensul că vreau să fac o afacere. Dar vreau să plătesc pe cineva să facă treaba mea de acum.M-am săturat să scriu cuvinte, să corectez greşeli. Şi acum pun virgule, am modificat mii de definiţii. Scriu progrămioare de întreţinere. O fac, dar nu mă motivează. Vreau să fiu creativ”. Lăsându-i pe voluntari deoparte, în spatele DEX-ului sunt doi oameni: Cătălin şi Radu Borza. Ei adaugă cuvinte, fac treburi mărunte ca modificarea micilor greşeli (vreo literă lipsă, vreun plural greşit etc.) şi mai scriu şi program.
Am putea spune că retragerea lui Cătălin ar fi o veste proastă, dar el lucrează la un nou proiect de anvergură. „Nu îmi place să spun ce până nu e gata. Dar va fi tot ceva pentru patrimoniul românesc”. Iar DEX-ul va merge şi el mai departe. Se vede că vorbeşte cu mai multă plăcere despre DEX decât despre câţi bani are. Profit şi îl provoc să îmi spună cum vede DEX Online peste 10 ani.
DEX Online, peste 10 ani: tot liber, fără reclame obositoare, mult mai jucăuş
În primul rând, tot liber, trebuie să rămână liber, a scris asta în manifestul de aici (http://wiki.dexonline.ro/wiki/Manifest) . Apoi, mai mare, cu mai multe cuvinte. „Pagina principală va rămâne la fel, adică tot simplă. Trebuie să se încarce repede. Nu vreau multă animaţie, nu vreau reclame care se desfăşoară, nu obosim utilizatorul. Trebuie să ajungă cât mai repede la răspuns”. Respectând regulile astea, rămâne însă loc şi pentru nou.
„Să avem jocuri de cuvinte, rebus, spânzurătoare. Avem o bază de date cu căutările pe care le fac oamenii pe DEX Online, putem să o folosim pentru a vedea care e cel mai căutat cuvânt, care sunt cuvintele scrise greşit – gen tranversa, oprobiu -. Se pot face atâtea. Văd ceva de genul Google Zeitgeist, pe domeniul nostru. Ar fi interesantă şi o digitizare a literaturii române, cea nerestricţionată de copyright”.
DESPRE
Bănci şi credite. „Am avut credit, să îmi iau maşină, cât eram în State. L-am plătit cât de repede am putut. E gândirea asta greşită: "Dacă îmi fac un butic, de ce să nu fac cu 10% de la mine şi 90% de la bancă?"; Trebuie să te întinzi cât ţi-e plapuma. În capitalism, toate societăţile încurajează creditul. Aşa a pornit şi criza, cred că e începutul sfârşitului pentru forma asta de capitalism. S-a întâlnit hoţul cu prostul, lăcomia băncilor cu a oamenilor”;
Acuzaţia că DEX Online conţine greşeli. “E un mit că pe DEX Online pune cine vrea ce vrea. Nu e aşa, toate definiţiile sunt verificate. DEX online nu este perfect, dar a răspuns și răspunde unei nevoi stringente, pe care nimeni altcineva nu a satisfăcut-o practic. Toate definiţiile includ sursa, utilizatorul poate alege, e tot timpul corect informat”;
Despre proiecte dragi, altul decât DEX. “Am scris un program interesant de anti-şah. E un şah în care scopul e să scapi cât mai repede de piese”;
De ce DEX Online nu are lingvişti. “Am avut ajutor de la Siveco, Editura Litera Internaţional, grupul Saeculum. Dar am găsit şi porţi închise, mai multe decât mă aşteptam. Realitatea vieții este că adesea cel care concretizează un proiect nu este savantul care l-a studiat toată viața; nu este inginerul care știe să dimensioneze perfect sistemul; nu este afaceristul care investește bani; nu este altruistul care ține morțiș să lase ceva în urmă; și nu este vizionarul care anticipează impactul social al acelui proiect. Cel care concretizează un proiect este cel care, până la urmă, se apucă de treabă”.
Dan Micu
Campanie verticalnews: Ce nu ştiai despre DEX
Citiţi mâine un articol despre împrumuturile lexicale. Aruncăm o privire în vremurile lui Neculce şi Cantemir şi apoi venim rapid în prezent, să vedem cine ne îmbogăţeşte limba şi cum o face.
"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu