Probabil ceva mai dubios decât japonezul care s-a însurat cu un personaj virtual, un australian a decis să se căsătorească cu câinele său. Joseph Guiso “l-a luat” pe Honey (miere, n.r.), un labrador în vârstă de cinci ani, în această săptămână, la Toowoomba, scrie TheChronicle.com, citat de Newser.com.
Treizeci de prieteni şi membrii ai familiei au luat parte la ceremonie şi au ascultat jurămintele (care se presupune că au fost rostite doar de Giuso), inclusiv “tu eşti cel mai bun prieten al meu şi îmi înseninezi zilele”.
Guiso a avut ideea de a se căsători cu câinele său în timp ce se plimba printr-un parc şi a văzut un cuplu fericit. “I-am spus am putea fi şi noi ca ei”, a declarat Guiso. “Ea nu a spus nimic, aşa că am interpretat asta ca un răspuns afirmativ”. Guiso se consideră o persoană religioasă şi susţine că se simţea vinovat pentru că trăia “în concubinaj” cu Honey. Chiar şi aşa, şi-a asigurat el oaspeţii, “nu este vorba de nimic sexual, este dragoste pură”. Şi da, plănuiesc chiar şi o lună de miere.
Treizeci de prieteni şi membrii ai familiei au luat parte la ceremonie şi au ascultat jurămintele (care se presupune că au fost rostite doar de Giuso), inclusiv “tu eşti cel mai bun prieten al meu şi îmi înseninezi zilele”.
Guiso a avut ideea de a se căsători cu câinele său în timp ce se plimba printr-un parc şi a văzut un cuplu fericit. “I-am spus am putea fi şi noi ca ei”, a declarat Guiso. “Ea nu a spus nimic, aşa că am interpretat asta ca un răspuns afirmativ”. Guiso se consideră o persoană religioasă şi susţine că se simţea vinovat pentru că trăia “în concubinaj” cu Honey. Chiar şi aşa, şi-a asigurat el oaspeţii, “nu este vorba de nimic sexual, este dragoste pură”. Şi da, plănuiesc chiar şi o lună de miere.
(antena3.ro)
Aceasta stire, prin informatia pe care o transmite, mi se pare cel putin ciudata. Stim cu totii ca cel mai bun prieten al omului este cainele, dar cred ca acest om a luat prea in serioas aceasta sintagma si a mers cam departe.
Desigur, cainele iti simte starile iar atunci cand il certi nu iti raspunde la acuzatii, nu se apara, nu te judeca. Chiar daca il jignesti, il privesti cu dispret, iti versi nervii pe el si il alungi din calea ta, mai devreme sau mai tarziu, tot el se intoarce la tine.
In viata noastra, a omenilor, lucrurile nu se petrec la fel. Oamenii ranesc, uita si la un moment dat dispar de langa noi pentru totdeauna, pentru ca sunt liberi si asa decid, asa aleg ei. Probabil cainii nu simt aceasta libertate si au un puternic sentiment al apartenentei., se ataseaza si raman langa o persoana pe toata durata vietii lor. Asta este, cred eu, scopul existentei lor.
Un alt fapt uluitor mi se pare acela ca membrii familiei au aprobat decizia acestei persoane si l-au sprijinit, au fost alaturi de el in acel moment important. Pe de o parte e de apreciat, pentru ca au pus persoana pe primul loc, nu fapta pe care a savarsit-o.
Ideea in sine este bizara. Nu exista dragoste pura intre un om si un caine. E ca si cum doar unul dintre ei s-ar implica afectiv, emotional si nu mi se pare rational, firesc.
Si totusi, "gusturile nu se discuta"
Desigur, cainele iti simte starile iar atunci cand il certi nu iti raspunde la acuzatii, nu se apara, nu te judeca. Chiar daca il jignesti, il privesti cu dispret, iti versi nervii pe el si il alungi din calea ta, mai devreme sau mai tarziu, tot el se intoarce la tine.
In viata noastra, a omenilor, lucrurile nu se petrec la fel. Oamenii ranesc, uita si la un moment dat dispar de langa noi pentru totdeauna, pentru ca sunt liberi si asa decid, asa aleg ei. Probabil cainii nu simt aceasta libertate si au un puternic sentiment al apartenentei., se ataseaza si raman langa o persoana pe toata durata vietii lor. Asta este, cred eu, scopul existentei lor.
Un alt fapt uluitor mi se pare acela ca membrii familiei au aprobat decizia acestei persoane si l-au sprijinit, au fost alaturi de el in acel moment important. Pe de o parte e de apreciat, pentru ca au pus persoana pe primul loc, nu fapta pe care a savarsit-o.
Ideea in sine este bizara. Nu exista dragoste pura intre un om si un caine. E ca si cum doar unul dintre ei s-ar implica afectiv, emotional si nu mi se pare rational, firesc.
Si totusi, "gusturile nu se discuta"
Diana
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu